Răspunsul este, înainte de toate, că nu există un răspuns unic și nici unul național. Legislația românească a învățământului superior reglementează examenele de finalizare, definește plagiatul și impune analiza de similitudine, dar nu se referă niciodată la inteligența artificială. Fiecare regulă pe care un student dintr-o universitate românească trebuie să o respecte efectiv (la ce poate folosi IA într-o lucrare de licență sau de disertație, ce trebuie declarat, ce se întâmplă dacă nu se declară) a fost scrisă din 2023 încoace la nivel de senat universitar, de consiliu de facultate sau de ghid de departament. Rezultatul este un mozaic în care același instrument, folosit în același mod, poate fi de rutină într-o facultate și motiv de exmatriculare în alta. Analiza de mai jos acoperă treisprezece universități și mai multe dintre facultățile lor; fiecare regulă este legată de textul care o conține.

1. Cadrul de reglementare: legi, asigurarea calității și coduri de integritate universitare
Patru instrumente naționale încadrează examenul și toate patru tac în privința IA.
Legea învățământului superior nr. 199/2023 definește examenele de finalizare a studiilor: examenul de absolvire, examenul de licență (sau examenul de diplomă în științele inginerești), examenul de disertație pentru studiile de masterat și susținerea publică a tezei de doctorat [1]. Cere ca fiecare examen de finalizare, indiferent de forma de organizare a studiilor, să se desfășoare în contact direct, față în față, între studenți și cadrele didactice, ceea ce constituie fundamentul legal al unei susțineri fizice și al întrebărilor orale asupra a ceea ce a scris candidatul. Cere instituțiilor să adopte metodologii de evaluare a studenților aprobate de senat și avizate de consiliul de administrație, iar aceste metodologii trebuie să respecte codul de etică al universității. Definește plagiatul și autoplagiatul în termeni care se reduc la neindicarea surselor. Enumeră plagiatul printre abaterile de la etica universitară și îi permite decanului să anuleze rezultatele examenelor în conformitate cu codul de etică. Ceea ce nu face niciodată este să menționeze inteligența artificială. Cuvântul nu apare în text.
Ordinul ministrului educației nr. 3691/2024, metodologia-cadru pentru examenele de absolvire, licență/diplomă și disertație, duce mai departe această tăcere [2]. Cere fiecărei instituții acreditate să își elaboreze și să își aplice propriul regulament. Stabilește două probe pentru examenul de licență, respectiv prezentarea și susținerea publică a disertației. Regulamentul instituțional trebuie să conțină prevederi exprese privind măsurile de asigurare a originalității lucrărilor depuse, privind analiza de similitudine și privind obligațiile studenților atunci când se depășește procentul maxim de similitudine acceptat. Trebuie de asemenea să interzică comercializarea lucrărilor. Analiza de similitudine se efectuează înainte de prezentare și susținere, cu un program recunoscut la nivel național și aprobat prin ordin al ministrului, iar rapoartele intră în dosarul examenului. Pragul propriu-zis este lăsat explicit la latitudinea fiecărei instituții: metodologia nu conține niciun procent maxim de similitudine valabil la nivel național. Autorii răspund pentru originalitate; îndrumătorii au o obligație de diligență.
Ordinul nr. 4394/2024, codul drepturilor și obligațiilor studentului, recunoaște dreptul de a redacta și de a susține lucrări de finalizare originale, dreptul de acces la software specializat de similitudine pus la dispoziție de instituție și obligația de a respecta dreptul de autor al altora și de a recunoaște paternitatea informațiilor [3]. Include încălcările codului de etică instituțional printre abaterile disciplinare. Nu conține nicio prevedere specifică IA; originalitatea este formulată în termeni generali.
Hotărârea Guvernului nr. 305/2024, codul-cadru național de etică și deontologie universitară, furnizează vocabularul pe care regulamentele de facultate îl reiau. Plagiatul este prezentarea textelor, ideilor, datelor, teoriilor, rezultatelor sau metodelor altora ca fiind proprii, fără indicarea sursei, inclusiv în formă electronică. Autoplagiatul este republicarea unor părți substanțiale din publicațiile anterioare ale aceleiași persoane, inclusiv traduceri, fără indicarea corespunzătoare. Fabricarea vizează rezultatele sau datele; falsificarea vizează raportarea selectivă, manipularea reprezentărilor sau alterarea aparatului experimental [4]. Cere fiecărei instituții să aibă o comisie de etică cu mandat de patru ani, care acționează independent de orice altă structură sau persoană; hotărârea permite oricărei persoane să sesizeze comisia în scris sau online, creează CNEMU la nivel național și tratează neaplicarea sancțiunilor dispuse de comisiile de etică, de CNATDCU sau de CNEMU ca pe o încălcare a eticii în sine.
Deasupra acestora se află decalajul care definește întregul domeniu. Procedura CNATDCU de sesizare a plagiatului se aplică tezelor de doctorat și numai acestora: este o procedură înregistrată la UEFISCDI, cu patru componente obligatorii și cu o sferă de aplicare limitată la doctorat [5]. De la intrarea în vigoare a Legii 199/2023, UEFISCDI nu mai deține competența asupra sesizărilor privind calitatea sau etica ca atare. Lucrările de licență și de disertație nu au, prin urmare, nicio procedură națională de integritate, doar pe cea a instituției. ARACIS, agenția de asigurare a calității, nu are nicio îndrumare autonomă privind IA pe care să o citeze vreunul dintre documentele universitare analizate aici; acolo unde apare ARACIS, este citată pentru standarde de comparabilitate a programelor, nu pentru IA. Nivelul asigurării calității nu a produs, așadar, nicio regulă la care facultățile să se poată alinia, iar acesta este unul dintre motivele pentru care răspunsurile lor diverg.

2. Ce permit regulamentele: utilizări acceptate ale IA la licență și disertație
Se repetă trei modele distincte de permisiune. Ele diferă mai puțin prin ceea ce este permis și mai mult prin modul în care este trasată granița.
Permisiune după scopurile enumerate. Cea mai explicită este Facultatea de Științe Economice din UBB, care permite instrumentele IA în lucrările de licență și de disertație pentru exact trei scopuri (identificarea surselor de documentare, verificarea gramaticală și traducerea, analiza datelor cantitative complexe) și interzice generarea de text în afara acestor cazuri [6]. Analiza cantitativă este admisibilă numai dacă studentul nu are cunoștințele necesare și numai cu acordul prealabil al cadrului didactic, iar instrumentul și textul generat trebuie apoi indicate.
- Facultatea de Drept, Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureș. Permite IA doar ca asistent tehnic necreativ: corectură lingvistică, organizarea, structurarea sau rezumarea ideilor proprii ale studentului, transformarea grafică a tabelelor proprii ale studentului și formatarea tehnică [7]. Aceeași facultate interzice ca IA să formuleze în locul studentului argumente juridice, opinii doctrinare sau interpretări ale legislației, o linie disciplinară specifică dreptului.
- Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Regulamentul său de evaluare (art. 45) permite IA în lucrările scrise întocmite pentru evaluările pe parcurs sau finale ale disciplinelor exclusiv ca asistență și sprijin (generarea de idei, structurare, corectură gramaticală și stilistică, analiză de date, căutare bibliografică, generare de cod sau de date primare), cu condiția declarării explicite. Examenele de licență și de disertație se desfășoară însă, potrivit aceluiași regulament, după proceduri proprii, astfel încât art. 45 indică orientarea universității mai degrabă decât regula aplicabilă direct lucrării de finalizare [8].
- UPB. Regulamentul său urmează aceeași logică, formulată mai degrabă prin limite decât printr-o listă închisă: permite IA ca instrument de sprijin pentru documentare, organizarea ideilor, analiza datelor și asistență tehnică la redactare, dar îi interzice să înlocuiască lectura de specialitate, analiza academică sau formularea propriilor concluzii ale studentului [9].
Permisiune după nivel sau categorie. Consiliul științific al UBB a propus o clasificare tripartită a lucrărilor academice: GenAI-S (fără IA generativă dincolo de verificatoarele gramaticale de rutină sau de autocorectare), GenAI-auxiliar (un copilot pentru reformulări substanțiale ori pentru text parțial generat) și GenAI-1 (text generat în esență cu IA generativă). Consiliul a recomandat GenAI-S pentru lucrările de finalizare, notând totodată că utilizarea auxiliară poate fi productivă în anumite domenii [10]. Facultatea de Educație Fizică și Sport o aplică sub formă de regulă: tezele de licență și de disertație ar trebui să aparțină în principiu categoriei IIAGen-S, cu utilizarea auxiliară permisă pentru studiul literaturii, cu condiția ca ea să fie asumată clar, în timp ce cercetarea, analiza și concluziile trebuie să reflecte munca proprie a studentului [11].
Universitatea de Vest din Timișoara coboară alegerea încă un nivel: fiecare cadru didactic trebuie să deschidă o secțiune dedicată în fișa disciplinei și să aleagă explicit între interzicerea IA generative pentru sarcinile evaluate și permiterea ei pentru generarea de idei, sloganuri, design, imagini, rescrierea textului, editare sau revizuire [12]. Facultatea de Litere a Universității din Oradea aplică în schimb un plafon cuantificat: cinci activități permise, fiecare plafonată la zece la sută, declarate pe activitate pe o scală cu trei valori, 0, 5 și 10 la sută [13].
Permisiune condiționată de declarare, de acord prealabil sau de principii generale. Mai multe instituții nu enumeră scopuri permise; ele leagă utilizarea IA fie de declararea a ceea ce a făcut studentul, fie de un acord prealabil al cadrului didactic, fie de respectarea unor principii generale.
- Facultatea de Fizică a UBB. Atașează o declarație de utilizare a IA (Anexa 6) atât tezei de licență, cât și celei de disertație [14].
- Facultatea de Drept a UBB. Folosește o declarație cu bifă în Anexa 3 [15].
- UPT (condiționare prin principii). Acceptă instrumentele IA atât timp cât sunt respectate regulile de etică, de drept de autor și de protecție a datelor [16].
- UMFCD (condiționare prin acord). Permite IA generativă în lucrările studenților numai dacă a fost acordată o permisiune specifică, iar în restul cazurilor așteaptă ca lucrarea să fie realizată direct [17].
În toate cele trei modele, cinci limite de fond sunt aproape universale.
- Calitatea de autor. IA nu poate fi trecută sau citată ca autor, coautor sau îndrumător; responsabilitatea pentru conținut rămâne la student, iar la FCIC-UBB la student și la îndrumător împreună [18].
- Verificarea. Rezultatul IA trebuie verificat în raport cu sursele primare, nu luat ca fapt [19].
- Confidențialitatea. Datele confidențiale, nepublicate sau personale nu trebuie introduse în sisteme IA publice.
- Fabricarea. Referințele, datele sau jurisprudența fabricate sunt tratate ca fraudă, nu ca utilizare permisă. Formularea ULBS, care include „generarea de date primare” printre utilizările permise, stă în tensiune cu această limită și ar merita clarificată.
- Evaluarea. IA nu poate niciodată nota sau substitui evaluarea cadrului didactic: ghidul ASE interzice folosirea instrumentelor generative pentru a înlocui personalul didactic la notare și precizează că nota rămâne responsabilitatea exclusivă a cadrului didactic [20].
3. Ce interzic regulamentele: plagiat, generare integrală de text și atribuire falsă
Două instituții interzic pur și simplu utilizarea IA, în loc să o reglementeze.
Universitatea Transilvania din Brașov, în regulamentul privind activitatea profesională a studenților din 23 iulie 2025, interzice la articolul 22 alineatul (3) orice apel la instrumente bazate pe IA în redactarea oricărui text supus evaluării, inclusiv verificările pe parcurs, proiectele de semestru, examenele de an și examenele de finalizare [21]. Același regulament definește frauda ca orice conținut generat automat sau produs de o terță parte și semnat ca propriu în context academic. Abaterile sunt stabilite de cadrele didactice evaluatoare pe baza probelor sau a propriei judecăți, fără să fie necesar vreun instrument tehnic de detectare; sancțiunile merg până la exmatriculare, cu un termen de cinci zile pentru contestație la rector și cu posibilitatea reînmatriculării numai după douăsprezece luni. Regulamentul nu conține niciun prag de similitudine și nicio mențiune a software-ului antiplagiat: este o interdicție absolută a mijloacelor, nu o limită procentuală. Facultatea de Drept a Universității din București adoptă pentru lucrarea de licență o poziție mai restrânsă, dar la fel de categorică: generarea oricărui element de conținut prin aplicații IA este interzisă, iar încălcarea atrage respingerea lucrării, imposibilitatea susținerii în acea sesiune și sancțiunile din regulamentul activității studențești [22].
În alte părți, interdicția se leagă de acte specifice. Preluarea unui text formulat integral de IA generativă fără marcarea lui clară constituie fraudă academică la Facultatea de Științe Economice a UBB, la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică a aceleiași universități și în documentul propriu al Consiliului științific; ULBS ajunge la același rezultat printr-o definiție mai largă a fraudei, ca orice utilizare care ascunde contribuția intelectuală proprie, prezintă ca originală o lucrare generată de IA sau îi induce în eroare pe evaluatori cu privire la paternitatea textului. Ghidul ASE numește capătul celălalt al spectrului: asistența este încurajată, substituirea (delegarea muncii intelectuale de bază către IA generativă, astfel încât utilizatorul să nu mai fie autorul real) este interzisă și clasificată drept fraudă academică. Facultatea de Drept din cadrul Cantemir a creat un termen pentru o abatere hibridă, plagiat asistat: reformularea unor fragmente din lucrări științifice cu instrumente IA, astfel încât software-ul antiplagiat să nu le detecteze [7].
Mai multe interdicții sunt specifice disciplinei. Facultatea de Litere din Oradea interzice IA:
- pentru scrierea capitolelor, subcapitolelor, introducerii și concluziilor;
- pentru inserarea de text generat de IA, chiar dacă ulterior este adaptat sau reformulat, indiferent de procentul declarat;
- pentru analiza literară, interpretarea simbolurilor, temelor sau motivelor, compararea textelor, autorilor sau curentelor și sinteza critică;
- pentru rafinarea stilului, academizarea limbajului, reformularea mai elegantă sau schimbarea vocii autorului;
- pentru traducerea propriului text sau a propriilor citate [13].
Cu alte cuvinte, facultatea interzice IA exact în operațiile pe care le evaluează disciplina sa. Cantemir interzice același tip de substituire în argumentarea juridică. UMFCD interzice completarea fișelor de îngrijire a pacienților cu IA și introducerea de informații despre pacienți sau de date de sănătate în instrumente generative. Regulamentul la nivel de universitate al Oradiei interzice generarea integrală a lucrării de finalizare de către IA fără o contribuție substanțială a studentului și tratează comercializarea lucrărilor ca strict interzisă.
Două dintre cele mai importante regulamente tac. Regulamentul de finalizare al ASE din septembrie 2025 nu conține nicio prevedere explicită privind IA; interzice plagiatul, lucrările copiate sau cumpărate și încălcarea normelor de bună conduită și stabilește două praguri de alertă pentru similitudine: un nivel recomandat de maximum 30 la sută pentru coeficientul 1 (fragmente de minimum 5 cuvinte) și de maximum 5 la sută pentru coeficientul 2 (fragmente de minimum 25 de cuvinte). Depășirea acestor praguri nu înseamnă automat plagiat, decizia revenind coordonatorului științific [23]. Lacuna a fost acoperită șase luni mai târziu de ghidul universității privind IA generativă. Regulamentul-cadru al Universității din București din decembrie 2024 stabilește de asemenea reguli de similitudine, declarații și proceduri de etică la nivel de facultate, fără nicio clauză explicită privind IA generativă [24], iar regulamentul de finalizare la nivel de universitate al UBB tace și el în privința IA, lăsând substanța în seama facultăților. Bacău deleagă întrebarea în întregime unei proceduri interne separate și normelor generale de etică a cercetării [26]. Tăcerea în aceste cazuri nu este o permisiune, ci o lacună pe care o umple mai târziu un ghid de facultate, o fișă a disciplinei sau o comisie de etică.
4. Obligații de declarare și de citare pentru utilizarea IA
Acolo unde IA este permisă, declararea este condiția permisiunii, nu o curtoazie. Formele diferă mai mult decât conținutul.
| Instrument | Cine declară | Ce se declară | Unde |
|---|---|---|---|
| Regulamentul UVT (2026) | studentul, pe sarcină; fiecare student care are teză | dacă s-a folosit IA; instrumentul, modul, partea din sarcină; referință în stil APA 7 | declarație la începutul lucrării, conform Anexei 3 |
| Ghidul ASE (2026) | autorul unei lucrări de finalizare | utilizarea IA generative, după un șablon | în corpul lucrării, imediat după cuprins, plus o copie separată semnată la înscrierea la examen |
| Regulamentul universității din Oradea | autorul | modul, scopul și procentul aproximativ de utilizare a IA | capitolul introductiv |
| Ghidul Facultății de Litere din Oradea | studentul, pe activitate | 0 / 5 / 10 la sută pe o fișă de autoevaluare | alimentează declarația de autenticitate |
| Facultatea de Științe Economice a UBB | studentul | instrumentul folosit și modul în care a fost prelucrat materialul generat | secțiunea metodologică și declarația de autenticitate |
| Facultatea de Drept din cadrul Cantemir | studentul | modelul, scopul și data utilizării | capitolul de metodologie, plus o declarație-model |
| UBB FEFS / Fizică / Drept | studentul | categoria de utilizare sau o bifă da/nu | Anexa 1 / Anexa 6 / Anexa 3 atașată tezei |
| UPT, UPB | candidatul | dacă au fost folosite instrumente IA | declarația de autenticitate la susținere |
Conținutul de fond asupra căruia converg regulamentele este restrâns, dar specific: numele sistemului, versiunea acestuia, sursa sau adresa web, data accesării, scopul, partea din lucrare afectată și, acolo unde instituția cere trasabilitate, prompturile și rezultatele, păstrate în arhiva proprie a studentului și prezentate la cerere [19]. Cantemir transformă arhivarea într-o obligație și avertizează că absența declarării poate fi ea însăși calificată drept fraudă academică. Anexa 3 a UVT oferă modelul de citare: instrumentul este citat ca model lingvistic de mari dimensiuni, cu un număr de versiune, niciodată ca autor.
Aceeași regulă privind calitatea de autor reapare peste tot: IA nu poate fi trecută ca autor sau coautor, nu poate fi citată ca autor în note de subsol sau în bibliografie și nu poate fi numită îndrumător de teză. Motivul invocat este uniform: calitatea de autor implică responsabilitate, iar responsabilitatea nu poate fi purtată decât de o persoană. Recomandările ENAI enunță principiul exact în acești termeni și adaugă o recomandare suplimentară: politicile instituționale ar trebui să definească reguli implicite, lăsând totodată loc pentru reguli la nivel de curs, și ar trebui să încurajeze o citare transparentă în teze și disertații [27].
Convențiile de citare pentru interacțiunea ca atare sunt mai puțin stabilite. ASE recomandă tratarea ei ca pe o corespondență privată, în stil Harvard, cu indicarea instrumentului, a destinatarului și a datei complete, cu un exemplu explicit în ghid. UVT dă un exemplu APA 7. Consiliul științific al UBB susține că declararea utilizării IA aparține aceleiași categorii metodologice ca declararea software-ului statistic sau a instrumentelor de codare a interviurilor și ar trebui discutată în secțiunea de metodologie, nu relegată într-o notă de subsol [10]. Ghidul Cantemir, în ediția a doua, adoptă aceeași poziție pentru contribuțiile substanțiale, adăugând că este de preferat ca declararea să apară în secțiunea desemnată de publicație și că, în lipsa acesteia, sunt suficiente secțiunea de metodă sau o notă introductivă.
Două instituții pun în practică ceea ce le cer studenților și ambele o spun. Ghidul de etică al Cantemir din noiembrie 2025 consemnează că a fost redactat cu sprijinul GPT-5 pentru analiză și structurare, cu toată formularea finală revizuită critic de autori umani [28]; ediția a doua consemnează GPT-5.6 și Claude Opus 5 prin Claude Code, tot cu asumarea calității de autor de către oameni [29]. Această declarare reflexivă este demonstrația practică cea mai clară că declararea este fezabilă la scară.
Pe scurt: cum folosești IA la documentare fără să încalci regulamentul
Regulile diferă de la o facultate la alta, dar din regulamentele analizate se desprinde un parcurs prudent, valabil aproape peste tot:
- Citește întâi regulile. Regulamentul facultății, ghidul de finalizare și fișa disciplinei. Dacă nu găsești nimic scris, întreabă coordonatorul: la ASE, de exemplu, lipsa unei permisiuni explicite înseamnă interdicție.
- Folosește IA pentru ce se permite cel mai des. Identificarea surselor, documentarea, verificarea citărilor. Nu pentru redactarea capitolelor, a argumentației sau a concluziilor.
- Verifică fiecare sursă în textul original. Referințele, datele sau jurisprudența inventate sunt tratate ca fraudă.
- Păstrează prompturile și versiunile intermediare. Pot fi cerute înainte de susținere și sunt cea mai bună dovadă a modului în care ai lucrat.
- Declară utilizarea în forma cerută. Instrumentul, scopul și partea din lucrare în care l-ai folosit.
Pentru etapa de documentare există instrumente construite special pentru surse verificabile. DiFlowRin Research, de exemplu, caută mai întâi în sursele academice și primare, citește documentele integral și verifică fiecare citare față de pasajul din care provine. Rezultatul rămâne material de documentare: lucrarea propriu-zisă trebuie să fie a ta, iar la universitățile care interzic complet IA, precum UTBv, nici această utilizare nu este permisă.
5. Sancțiuni, detectare și proceduri disciplinare
Sancțiunile merg de la o notă adnotată până la excluderea definitivă, iar diferențele sunt mai mari între facultăți decât între abateri. Nu toate regulamentele din tabel sancționează explicit utilizarea IA: în cazul UBB și al ASE, sancțiunile privesc plagiatul, falsificarea calității de autor sau lucrările copiate ori cumpărate, categorii în care poate fi încadrată o lucrare generată de IA și prezentată ca proprie.
| Instituție | Sancțiune aplicabilă |
|---|---|
| UTBv | exmatriculare; nicio recunoaștere a creditelor; reînmatriculare numai după 12 luni |
| Facultatea de Drept a UB | respingerea lucrării; imposibilitatea susținerii în sesiunea respectivă |
| UBB (regulamentul universității) | eliminarea din examen pentru falsificarea calității de autor sau plagiat |
| ASE | pierderea dreptului de a se prezenta la examenul de finalizare și de a se mai înscrie la ASE (lucrări copiate sau cumpărate) |
| ULBS | excludere și/sau nota 1 marcată ca fraudă; întreruperea forțată a studiilor pentru 1–3 ani sau exmatricularea propusă rectorului |
| UPB | invalidarea sau suspendarea rezultatelor; reconsiderarea sau retragerea diplomelor, certificatelor și titlurilor |
| Oradea | retragerea unui certificat sau a unei diplome obținute prin mijloace frauduloase |
| UVT | sancțiuni conform codului drepturilor studentului și regulamentului activității studențești, aplicabile din 2026–2027 |
Procedurile sunt locul unde aplicarea devine dificilă. Procedura UTBv este cea mai sumară. Cadrul didactic evaluator constată abaterea pe baza probelor sau a propriei judecăți; consiliul facultății decide la propunerea titularului cursului; decanul emite decizia. Studentul are la dispoziție cinci zile pentru a contesta la rector, a cărui comisie soluționează în douăzeci de zile. Nu există instrument de detectare, nici prag de similitudine și nicio teză arhivată care să poată fi reexaminată mai târziu: regulamentul prevede că lucrările de finalizare nu sunt arhivate la nivel instituțional, ceea ce elimină posibilitatea verificării retrospective. Procedura Facultății de Drept a UB este la fel de scurtă: respingere, imposibilitatea susținerii în sesiunea respectivă și sancțiunile studențești generale.
ULBS are cea mai detaliată procedură internă.
- Examinatorul. Examinatorul care constată frauda poate exclude studentul și/sau poate trece nota 1 cu mențiunea fraudă în catalog ori poate sesiza decanul în termen de 24 de ore.
- Comisia. O comisie de cadre didactice titulare se întrunește în 72 de ore și emite o decizie motivată în 30 de zile.
- Consiliul facultății. Consiliul facultății poate aplica un avertisment scris, suspendarea bursei, suspendarea dreptului la cazare în cămin sau suspendarea dreptului de a susține examene și poate propune rectorului întreruperea forțată a studiilor pe o perioadă de unu până la trei ani sau exmatricularea, cu sau fără drept de reînmatriculare.
Tentativa de fraudă este asimilată fraudei [8].
Ghidul Cantemir, în ediția a doua, adaugă garanțiile procedurale care lipsesc celorlalte regulamente. Rezultatele detectorului sunt orientative și nu pot constitui prin ele însele dovada unei utilizări neetice și nici singurul temei al unei decizii care afectează un student. Înainte de orice sancțiune sau anulare, studentul trebuie ascultat și poate arăta cum a fost realizată lucrarea (prin prezentare orală, versiuni intermediare sau istoricul interacțiunilor cu IA), iar absența unui astfel de istoric nu este în sine dovada unei utilizări interzise. Criteriile de evaluare sunt amploarea contribuției IA, dacă omisiunea a fost intenționată, regulile comunicate pentru cursul respectiv și orice repetare [29]. Sancțiunile propriu-zise sunt cele prevăzute la articolul 174 alineatul (3) din Legea 199/2023 și în codul de etică al universității.
Detectarea este domeniul în care regulamentele și dovezile empirice diverg cel mai puternic. Practica universitară este inegală.
- UPT. Recomandă modulele de detectare a ChatGPT ale programelor antiplagiat, numind Turnitin.
- UB. Folosește Turnitin pentru similitudine.
- Fizica UBB. Trece lucrările de finalizare prin Turnitin înainte ca îndrumătorul să semneze.
- Cantemir. Folosește Sistemantiplagiat, care produce atât un raport de similitudine, cât și un raport privind conținutul generat de IA, cu praguri de cel mult 15 la sută la CS2 pentru licență și de 10 la sută pentru disertație și cu un indicator de conținut IA de cel mult 40 la sută. Ghidul conține însă o incoerență internă, întrucât o secțiune fixează CS1 la 50 la sută, iar alta la 60 la sută [7].
- ASE. Ghidul său o spune fără ocolișuri: detectoarele de IA sunt nesigure, probabilistice și nu au valoare probatorie.
- Consiliul științific al UBB. Afirmă că instrumentele de verificare a originalității funcționează nesatisfăcător și se așteaptă să rămână așa.
Cercetarea le dă dreptate scepticilor. Weber-Wulff și colegii săi au constatat că acuratețea detectoarelor scade la 26 la sută pentru textul IA parafrazat automat și la 42 la sută pentru textul generat automat și editat ulterior de un om, față de 74 la sută pentru rezultatul IA nemodificat; traducerea automată în engleză a unui text scris de un om în altă limbă scade acuratețea cu 20 de puncte față de o bază de 96 la sută; autorii concluzionează că sistemele testate nu ar trebui folosite în mediul academic ca dovadă a unei abateri [31]. Liang și colegii săi au constatat că șapte detectoare larg utilizate au clasificat greșit eseuri TOEFL scrise de oameni, cu o rată medie de fals-pozitiv de 61,3 la sută; toate șapte au semnalat unanim 19,8 la sută dintre acele eseuri, iar 97,8 la sută dintre eseuri au fost semnalate de cel puțin un detector. Părtinirea apare prin intermediul perplexității textului, astfel încât autorii cu o gamă expresivă mai restrânsă sunt penalizați, iar detectoarele urmăresc sofisticarea lingvistică, nu paternitatea textului [32]. Cel mai recent studiu, realizat pe 160 de lucrări sintetice cu un adevăr de referință cunoscut, a găsit în Pangram singurul instrument cu performanță acceptabilă: 65 la sută acuratețe strictă și 97,5 la sută acuratețe incluzivă pe lucrările integral generate de IA. Turnitin, GPTZero și Copyleaks au clasificat drept fals-negative 100, 70 și, respectiv, 75 la sută dintre lucrările integral generate de IA. Aplicat la 1.163 teze de masterat reale, acest instrument a semnalat 45,5 la sută, cu o pondere estimată medie a IA de 34 la sută în rândul lucrărilor semnalate [33].


Autorii insistă că o semnalare este un declanșator pentru o analiză, niciodată o dovadă unică, iar o erată publicată la acel articol reetichetează modul de generare folosit pentru textele integral IA, fără a afecta datele, analizele sau concluziile [34]. Nici evaluatorii umani nu pot acoperi această lipsă: în experimentul lui Kofinas și al colegilor săi, opt cadre didactice din două universități britanice nu au putut distinge lucrările la care s-a folosit IA generativă de cele la care nu s-a folosit, iar caracterul autentic al sarcinii nu a influențat în niciun fel detectabilitatea [35].
6. Diferențe între facultăți și discipline, și bune practici emergente
Patru axe explică cea mai mare parte a variației.
Nivelul de reglementare. Unele universități legiferează central și lasă facultăților să adauge detalii: ULBS a introdus articolul 45 ca articol nou în regulamentul său de evaluare în iulie 2025, reglementând IA la nivel de universitate; UVT a emis în ianuarie 2026 un regulament universitar dedicat și a cerut fiecărei facultăți să precizeze utilizarea IA în propriul regulament de finalizare; UPB și UTBv reglementează la nivel de universitate. Altele reglementează doar prin facultăți: regulamentul de finalizare la nivel de universitate al UBB tace, iar facultățile sale de Științe Economice, de Chimie, de Educație Fizică, de Fizică și de Drept au produs fiecare câte un instrument diferit. Modelul centralizat produce uniformitate și rapiditate; modelul descentralizat produce adaptare la disciplină și, în cazul UBB, incoerențe vizibile între facultățile aceleiași universități.
Disciplina.
- Drept. Cea mai restrictivă în fond: fără argument, doctrină sau interpretare juridică generată de IA, iar în cazul UB fără niciun conținut generat de IA. Aceasta decurge din ceea ce evaluează disciplina: argumentarea raționată sub o obligație profesională de judecată independentă.
- Litere. Restrictivă în privința operațiilor de interpretare literară și de stil, permițând doar sarcini auxiliare limitate.
- Fizică și chimie. Acolo unde nucleul evaluat îl constituie datele, metoda și rezultatul reproductibil, converg spre declarare plus Turnitin.
- Economie. Se situează la mijloc, cu o permisiune legată de sarcini și cu un implicit explicit in dubio contra: în lipsa unor instrucțiuni specifice în fișa disciplinei, orice utilizare a IA generative este neautorizată [20].
- Medicină. Tratează datele pacienților ca pe o limită absolută care prevalează asupra întrebării privind IA.
Interdicție versus reglementare. UTBv este cel mai curat experiment natural. Interdicția sa este totală, aplicarea se bazează pe judecata cadrelor didactice, iar regulamentul nu are prag, nu are instrument de detectare și nu are arhivă. Reacția studenților, documentată în presă, s-a concentrat exact pe aceste trăsături: clauza care permite evaluarea pe baza probelor sau a discernământului personal a fost citită ca o portiță către acuzații fără dovezi, iar studenții au susținut că nici cadrele didactice nu pot distinge în mod fiabil textul uman de cel generat de IA [36]. Alternativele pe care le-au propus (un instrument credibil de detectare a IA, o comisie de etică a IA din trei sau patru persoane ori renunțarea la evaluarea pe text în favoarea unor examene practice și cu grile, supravegheate) sunt, în fapt, modelul declarării și verificării pe care l-au adoptat alte universități [37]. Rectorul UPT a expus deschis raționamentul opus. Domeniul se dezvoltă exponențial, așa că universitatea a ales recomandări în locul unor prevederi obligatorii; nu interzice IA, ci creează un set de reguli pentru ca studenții să știe ce este permis [38].
Capacitatea de aplicare. Distanța dintre ce cer regulamentele și ce pot verifica efectiv instituțiile este problema centrală nerezolvată. Acolo unde mecanismul este detectarea, dovezile arată că ea dă rezultate slabe; acolo unde mecanismul este judecata cadrului didactic, dovezile arată că ea nu poate discrimina; acolo unde mecanismul este declararea, totul depinde de corectitudine și de disponibilitatea instituției de a cere prompturi și versiuni intermediare. Ediția a doua a ghidului Cantemir este singurul instrument care rezolvă această problemă prin procedură, nu prin instrument: ascultă studentul, examinează procesul, tratează detectorul ca pe o semnalare.
Din această variație s-a conturat o bună practică recognoscibilă. Ea are șapte elemente, fiecare deja prezent în cel puțin unul dintre regulamentele analizate.
- O regulă implicită plus variație locală. ENAI recomandă reguli instituționale implicite clare, cu loc pentru reguli la nivel de curs; UVT o aplică printr-o secțiune obligatorie în fișa disciplinei, ASE prin in dubio contra. Regula implicită îi scutește pe studenți de ghicit; regula locală permite tratarea diferită a unui exercițiu de laborator și a unei teze.
- Declarare proporțională, nu o simplă bifă da/nu. Declarația UVT pe sarcină privind instrumentul, modul și locul utilizării și scala procentuală pe activitate a Oradiei produc informații pe care un examinator le poate evalua. O bifă simplă nu o face.
- Detectarea ca declanșator, niciodată ca verdict. ASE, Consiliul științific al UBB, Cantemir și literatura privind detectarea converg aici.
- Evaluare construită în jurul procesului. Consiliul științific al UBB recomandă deplasarea greutății către examene de tip discuție; UPT și UPB au prelungit susținerile orale și au adăugat interviuri de validare și cerințe de justificare critică a conținutului realizat cu ajutorul IA; Kofinas și colegii săi concluzionează că evaluarea autentică nu este o soluție universală și că accentul trebuie să rămână pe proiectarea evaluării.
- O procedură scrisă, cu drept de audiere. Ediția a doua a ghidului Cantemir (detectoare orientative, dreptul de a demonstra cum a fost realizată lucrarea, criterii de evaluare a intenției și a amplorii contribuției) este modelul care le lipsește celorlalte.
- Revizuire anuală. UVT cere o reevaluare periodică de către un grup de lucru care include reprezentanți ai studenților; ASE își numește ghidul document dinamic; Cantemir îl revizuiește anual, împreună cu un ghid însoțitor pentru cadrele didactice și cu contribuția studenților prin consiliul facultății. Dat fiind ritmul schimbărilor și intrarea Regulamentului european privind IA din 2024 în citările instituționale, un regulament static este deja perimat.
- Conștientizarea echității. Avertizarea din cadrul AIAS că sarcinile fără IA ar trebui să fie supravegheate sau cu miză mică, deoarece munca fără IA nesupravegheată îi dezavantajează pe studenții cu mai puține resurse, și constatarea lui Liang că detectoarele îi penalizează pe vorbitorii non-nativi indică același risc: o regulă care pare neutră poate lovi cel mai puternic exact studenții cel mai puțin pregătiți să o respecte [39].
Lacunele nerezolvate sunt structurale. Nu există o regulă națională privind IA pentru licență sau disertație și nici o procedură națională de integritate pentru aceste cicluri, comparabilă cu cea doctorală. ARACIS nu a emis niciun standard specific IA. Unele facultăți reglementează, altele deleagă totul unei fișe a disciplinei, astfel încât regula efectiv aplicabilă poate depinde de cadrul didactic la care este repartizat studentul. Iar cele două abordări de aplicare cel mai bine documentate (interdicția absolută a UTBv și regimurile de declarare ale UVT, ASE, UBB și Cantemir) se sprijină pe premise pe care dovezile nu le susțin în întregime: că abaterea poate fi detectată sau că declararea va fi completă.
Luate împreună, ceea ce spun regulamentele este mai puțin o politică stabilă și mai mult un experiment în desfășurare, derulat simultan în treisprezece universități, cu cel mai defensabil model vizibil în cele care tratează utilizarea IA ca pe o parte declarată a metodei, o verifică prin capacitatea candidatului de a-și susține ceea ce a scris și rezervă sancțiunile pentru ascundere, nu pentru instrument.
Notă despre metodă
Acest articol a fost documentat și redactat cu DiFlowRin Research, la adâncimea Short, cea mai scurtă dintre cele patru disponibile. Aplicația a căutat regulamentele și studiile în sursele primare, a citit documentele integral și a legat fiecare afirmație de textul care o susține. Textul a fost apoi verificat de redacție față de mai multe dintre sursele citate și corectat acolo unde interpretarea nu se susținea; redacția își asumă forma finală. Declarăm acest lucru din același motiv pentru care articolul recomandă declararea: utilizarea IA devine credibilă atunci când este transparentă.
Vrei un raport documentat pe tema ta? DiFlowRin Research rulează pe Windows 10 sau 11, iar primul raport este gratuit. Aplicația funcționează după modelul BYOK (folosești propria cheie): ai nevoie de o cheie API OpenRouter sau de un abonament Claude, iar costul analizei AI este facturat direct de furnizor. DiFlowRin Research este dezvoltată de autorul acestui site. Descoperă DiFlowRin Research →
Surse
- LEGE 199 04/07/2023 – Portal Legislativ. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271898 [1]
- ORDIN Nr. 3691/2024 din 1 februarie 2024. https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/OM_3691_2024.pdf [2]
- Ministerul Educației (2024). Ordinul Ministerului Educației nr. 4394/2024 din 7 mai 2024 privind aprobarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului. Monitorul Oficial nr. 473/22.05.2024. https://www.edu.ro/sites/default/files/OM_4394-2024.pdf [3]
- Guvernul României (2024). Hotărârea Guvernului nr. 305/2024 pentru aprobarea Codului-cadru de etică și deontologie universitară. Monitorul Oficial nr. 327/09.04.2024. https://cercetare.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2025/09/HG-305-2024.pdf [4]
- CNATDCU. https://cnatdcu.ro/sesizari/ [5]
- Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeș-Bolyai (2024). Ghidul FSE privind utilizarea tehnologiilor generative bazate pe inteligență artificială. https://euro.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/Ghidul-FSE-privind-utilizarea-tehnologiilor-generative-bazate-pe-inteligenta-artificiala.pdf [6]
- FACULTATEA DE DREPT. https://cantemir.ro/wp-content/uploads/2025/12/Ghid-licenta-disertatie-DREPT-2025-2026.pdf [7]
- Ministerul Educaţiei și Cercetării. https://medicina.ulbsibiu.ro/wp-content/uploads/27_Regulament-privind-evaluarea-examinarea-notarea_Senat_sept2025.pdf [8]
- Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București (2025). Regulament privind utilizarea tehnologiilor de Inteligență Artificială (IA) în cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București. https://upb.ro/wp-content/uploads/2025/09/Regulament-privind-utilizarea-tehnologiilor-de-Inteligenta-Artificiala-IA.pdf [9]
- Consiliul Științific al Universității Babeș-Bolyai (2024). Artificial Intelligence in Academic Writing – Point of view of the Scientific Council of Babeș-Bolyai University. https://cercetare.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2024/10/IA_scriere_UBB_eng-1.pdf [10]
- Facultatea de Educație Fizică și Sport, Universitatea Babeș-Bolyai (2025). Regulament privind utilizarea inteligenței artificiale generative (IIAGen) la FEFS – UBB. https://sport.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2025/05/Regulament-privind-utilizarea-inteligent%CC%A6ei-artificiale-generative-IIAGenv2-la-FEFS-%E2%80%93-UBB.pdf [11]
- Universitatea de Vest din Timișoara (2026). Regulament privind utilizarea inteligenței artificiale generative în procesul educațional la UVT. https://uvt.ro/wp-content/uploads/sites/3/2026/01/Regulament-UVT_Utilizarea-AI-in-educatie.pdf [12]
- GHID PENTRU STUDENȚI. https://litere.uoradea.ro/litere2022/images/articole_fac_litere/Studenti/Finalizare_studii/2026/Ghid_utilizare_AI_coordonatori_studenti.pdf [13]
- Facultatea de Fizică, Universitatea Babeș-Bolyai (2026). Facultatea de Fizică UBB – Examene de licență și disertație (pagina oficială, sesiunea iulie 2026). https://phys.ubbcluj.ro/exlicenta.htm [14]
- Facultatea de Drept, Universitatea Babeș-Bolyai (2026). Anexa 3 – Declarație privind utilizarea instrumentelor generate/bazate pe Inteligența Artificială în elaborarea lucrării de disertație (Facultatea de Drept, UBB). https://law.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2026/02/Anexa-3-_-Formular-AI.pdf [15]
- Senatul Universității Politehnica Timișoara (2023). Hotărârea Senatului UPT nr. 85/25.05.2023 – Recomandări privind utilizarea instrumentelor specifice Inteligenței Artificiale în Universitatea Politehnica Timișoara. https://ac.upt.ro/wp-content/uploads/2023/06/HS_85_25.05.2023_Aprobare-recomandari-AI_UPT.pdf [16]
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București (2025). Regulament privind utilizarea Inteligenței Artificiale în activitățile academice în cadrul UMFCD. https://umfcd.ro/wp-content/uploads/2025/MANAGEMENTUL_CALITATII/REGULAMENTE/INTEGRITATE_ACADEMICA/Regulament%20privind%20utilizarea%20Inteligentei%20Artificiale%20in%20activitatile%20academice%20in%20cadrul%20UMFCD.pdf [17]
- Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică, Universitatea Babeș-Bolyai (2025). Instrumentele de inteligență artificială generativă (IIAGen) în scrierea lucrărilor de finalizare a studiilor la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică. https://chem.ubbcluj.ro/wp/wp-content/uploads/studenti/finalizare/2025_IA_scriere_UBB_v3_FCIC_20250519.pdf [18]
- Ghid1 pentru studenți. https://portal.feaa.uaic.ro/SiteAssets/DocumentePublice/Ghid%20utilizare%20AI.pdf [19]
- ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI. https://senat.ase.ro/wp-content/uploads/2026/20260325/Hot.Senat%20nr.%2038%20din%2025.03.2026_Aprob.ghid%20utiliz.%20instrument.%20IAG.pdf [20]
- 1/20; Reg_D_1/ed.1, rev. 15. https://www.unitbv.ro/documente/despre-unitbv/regulamente-hotarari/regulamentele-universitatii/studenti/Regulament_activ_profesionala_stud_23.07.2025.pdf [21]
- PREVEDERI SPECIFICE PRIVIND ELABORAREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ ÎN CADRUL. https://drept.unibuc.ro/documente/2025/Licenta/Prevederi%20specifice%20lucrare%20de%20licenta%20FDUB-23.03.2025.pdf [22]
- ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI. https://senat.ase.ro/wp-content/uploads/2025/20250924/Hot.Senat%20nr.%20173%20din%2024.09.2025_Reg.finalizare%20studii%20licenta.pdf [23]
- Universitatea din București (2024). Regulament privind organizarea și desfășurarea examenelor de finalizare a studiilor universitare de licență și masterat – Universitatea din București (aprobat de Senat 18.12.2024). https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2025/01/Regulament-finalizare-studii-2025.pdf [24]
- UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU. https://www.ub.ro/smss/st/Regulament_GHID_METODOLOGIC_FINALIZARE_STUDII_2025-2026.pdf [26]
- Tomáš Foltýnek et al. (2023). ENAI Recommendations on the ethical use of Artificial Intelligence in Education. International Journal for Educational Integrity. https://doi.org/10.1007/s40979-023-00133-4 [27]
- Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureș (2025). Ghid pentru utilizarea etică a inteligenței artificiale de către studenții Facultății de Drept. https://cantemir.ro/wp-content/uploads/2025/11/Ghid-utilizare-IA_studenti-Drept.pdf [28]
- UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR” DIN TÂRGU MUREȘ. https://cantemir.ro/wp-content/uploads/2026/09/Ghid-utilizare-IA_studenti-Drept_UDC_v.2-sept.-2026.pdf [29]
- Debora Weber-Wulff et al. (2023). Testing of detection tools for AI-generated text. International Journal for Educational Integrity. https://doi.org/10.1007/s40979-023-00146-z [31]
- Weixin Liang et al. (2023). GPT detectors are biased against non-native English writers. Patterns. https://doi.org/10.1016/j.patter.2023.100779 (read at https://www.ebi.ac.uk/europepmc/webservices/rest/PMC10382961/fullTextXML) [32]
- Marijke Van Vlasselaer et al. (2026). Who wrote this? Evaluating the reliability of AI detection tools in higher education. International Journal for Educational Integrity. https://doi.org/10.1007/s40979-026-00226-w [33]
- Marijke Van Vlasselaer et al. (2026). Correction: Who wrote this? Evaluating the reliability of AI detection tools in higher education. International Journal for Educational Integrity. https://doi.org/10.1007/s40979-026-00236-8 [34]
- Alexander Kofinas et al. (2025). The impact of generative AI on academic integrity of authentic assessments within a higher education context. British Journal of Educational Technology. https://doi.org/10.1111/bjet.13585 [35]
- Universitatea „Transilvania” din Brașov interzice utilizarea oricăror instrumente de inteligență artificială în redactarea lucrărilor / Student: „Multe cadre didactice nu recunosc nici măcar un cablu HDMI”. https://www.mediafax.ro/social/universitatea-transilvania-din-brasov-interzice-utilizarea-oricaror-instrumente-de-inteligenta-artificiala-in-redactarea-lucrarilor-student-multe-cadre-didactice-nu-recun-23618686 [36]
- Universitatea Transilvania din Brașov interzice utilizarea AI la redactarea lucrărilor studenților – JURIDICE.ro. https://www.juridice.ro/802070/universitatea-transilvania-din-brasov-interzice-utilizarea-ai-la-redactarea-lucrarilor-studentilor.html [37]
- Economica.net (2023). Politehnica Timișoara reglementează folosirea AI la examenele de licență. Economica.net. https://www.economica.net/politehnica-timisoara-reglementeaza-folosirea-ai-la-examenele-de-licenta-este-destul-de-clar-ca-multi-vor-incerca-sa-foloseasca-chatgpt_671701.html [38]
- Mike Perkins et al. (2024). The Artificial Intelligence Assessment Scale (AIAS): A Framework for Ethical Integration of Generative AI in Educational Assessment. Journal of University Teaching and Learning Practice. https://doi.org/10.53761/q3azde36 (read at https://open-publishing.org/journals/index.php/jutlp/article/download/810/769) [39]

Leave a Reply